Geoparcul Dinozaurilor Țara Hategului

Geoparcul Dinozaurilor Țara Hategului acoperă o suprafață de 102.392 ha și beneficiază de un patrimoniu natural și cultural unic în lume, foarte bogat și divers. El asigură protejarea siturilor cu resturi fosile de dinozauri pitici, unici în lume. Geoparcul este, de asemenea, cadrul ce stimulează revitalizarea ocupațiilor tradiționale, organizarea unor activități culturale și de formare care să asigure reînvierea spiritului hațegan și păstrarea identității Hategului într-o Europă a „țărilor”, o Europă multiculturală.

Primele cercetări asupra dinozaurilor din zona Hategului au fost făcute de baronul maghiar Franz von Nopcsa (1815-1904). Sora sa, Elek Nopcsa, a descoperit întâmplător, în anul 1895, fosilele unor reptile în jurul castelului familiei Nopcsa din Sânpetru.

Franz von Nopcsa a studiat resturile fosile de dinozauri descoperite în Transilvania; materialele găsite de el au fost fie vândute Muzeului Național de Istorie Naturală din Londra, fie donate Muzeului de Științe Naturale din Budapesta. Prin lucrările sale, Nopcsa a adus contribuții esențiale la descoperirea și descrierea unor specii de reptile care au trăit pe teritoriul actual al Transilvaniei. După moartea lui Nopcsa, studiile asupra fosilelor din Hateg au fost întrerupte pentru o lungă perioadă de timp.

Cercetările au fost reluate în anul 1977 de către Dan Grigorescu, profesor la Facultatea de Geologie a Universității din București, specialist în paleontologie. În ultimii ani, la aceste cercetări a participat și Zoltan Csiki, fost student al profesorului Grigorescu, în prezent coleg de catedră al acestuia.

Cercetările realizate în bazinul Hateg au condus la descoperirea resturilor a patru specii de dinozauri ierbivori (Magyarosaurus dacus, Telmatosaurus transsylvanicus, Struthiosaurus transsylvanicus și Rhabdodon priscus) și patru specii de dinozauri carnivori (Megalosaurus hungaricus, Bradycneme draculae, Heptasteronis andrewsi și Elopteryx nopcsai). Alături de acestea, în bazinul Hateg au mai fost descoperite fragmente de oase atribuite unui crocodil (Allodaposuchus precedens), unei broaște țestoase (Kallokibotion bajazidi) și altor vertebrate (pești, amfibieni, mamifere).

Cea mai importantă descoperire paleontologică din bazinul Hateg – în afara urmelor de dinozauri – a fost, însă, cea a resturilor unui pterozaur (grup de reptile zburătoare care au trăit în aceeași perioadă cu dinozaurii) gigant, Hatzegopteryx tambena (în traducere "Uriasul cu aripi din Hateg”). Exemplarul descoperit la Valioara, în nord-vestul bazinului Hateg, a trăit la sfârșitul Cretacicului, acum circa 70 milioane de ani și avea o anvergură de aproximativ 12 metri. El a fost descris de profesorul Dan Grigorescu în colaborare cu doctorul Eric Bufetaut din Franța și cu Zoltan Csiki.