Deficiențele de vedere la om

Omul, ca de altfel toate mamiferele, poate percepe imagini tridimensionale. Această capacitate de a vedea stereoscopic se datorează performanței ochiului de a vizualiza o imagine din două unghiuri diferite, cele două proiecții fiind ulterior contopite la nivel cerebral într-o singură „fotografie” tridimensională.

Mărirea și micșorarea diametrului pupilei reprezintă activitatea mecanică de adaptare a ochiului la trecerea de la lumină la întuneric și invers.

Cea mai frecventă culoare a ochilor umani este albastru, în timp ce, cea mai rară este verde. Dacă ochii căprui sunt destul de frecvent întâlniți, studiile arată că ochii negri nu există, de fapt persoanele cu ochi „negri” au irisul de culoare brună, foarte închisă.

Metodele de diagnosticare a unor afecțiuni interne pe bază pigmentării particulare a irisului (iridologie) se bucură de un succes din ce în ce mai larg printre cei intertesati de stabilirea gradului lor de sănătate, altele decât prin metodele medicinii tradiționale. Practicienii medicinii alternative pot preciza boli ale organelor interne pe seama diferențelor de colorație de pe suprafața irisului.

Funcția vizuală și caracteristicile fizio-patologice ale ochiului se evaluează printr-o serie de indici funcționali ai vederii. Acuitatea vizuală reprezintă puterea de vedere a ochiului, posibilitatea lui de a aprecia configurația, formele, conturul și detaliile obiectelor. Pe lângă acest parametru, starea de sănătate a vederii se stabilește și prin evaluarea ariei câmpului vizual, sensibilitatea la lumină, sensibilitatea de contrast și cea cromatică.

Daltonismul este o boală congenitală cauzată de o defecțiune a retinei sau a unei porțiuni din nervul optic și constă în încapacitatea persoanei respective de a distinge culorile verde și roșu. Deși boala este moștenită pe linie maternă, de daltonism suferă doar bărbații.

Mai multe informații cu privire la ochiul uman și diferite deficiente de vedere puteți afla de la medicul specialist.