Dioramele

Dioramele din muzeele de științele naturii sunt prezentări expoziționale, ecologice și biogeografice, în care speciile de plante și animale sunt montate pe substraturi și în decoruri care mimează mediul lor natural de viață.

În acest fel, vizitatorul are o imagine destul de exactă asupra relațiilor dintre anumite specii și mediul lor natural de viață (amplasarea cuiburilor, vizuinilor, utilizarea terenului în strategile de vânătoare etc) sau asupra relațiilor ce se stabilesc între diferite specii de animale (cum ar fi relația pradă-prădător).

Fundalul pictat sau cu elemente de butaforie prelungește imaginea acestui colț de natură, creînd vizitatorului iluzia de realitate. Aranjarea animalelor naturalizate în posturi care imită atitudinile lor firești, naturale, sporesc această impresie. Ideea realizării de diorame în muzeele de științe naturale aparține naturalistului german Gottlieb von Koch. Primele diorame, lipsite de fundal pictat, au fost realizate de von Koch la Muzeul din Darmstadt.

Diorame din anul 1907

Din păcate, concepția și execuția acestor prime diorame era deficitară, animalele naturalizate fiind grupate nefiresc, fără a sugera relațiile normale care se stabilesc între animale într-un ecosistem real.

Este o datorie de conștiință să menționăm că dioramele Muzeului Național de Istorie Naturală din București au o importanță istorică deosebită, primele prezentări moderne de acest fel fiind realizate aici, la începutul secolului XX, de organizatorul instituției, dr. Grigore Antipa.

Multe muzee importante din lume s-au inspirat din muzeul bucureștean.

Ulterior, după modelul celor de la București, acest sistemul de prezentare s-a extins în toată lumea, în mai toate tipurile de muzee. Personalitățile timpului au făcut aprecieri măgulitoare la adresa realizărilor naturalistului român. Astfel, în cartea sa „The Greater Roumania” (apărută la New York, în 1922), profesorul James Upson Clark menționează dioramele realizate de dr. Grigore Antipa la București, afirmând că ele „sunt un model pentru întreaga lume”.

Multe muzee importante din lume (printre altele Muzeul de Istorie Naturală din New York și Marele Muzeu Oceanografic din Berlin) s-au inspirat din modul de realizare al dioramelor din muzeul bucureștean. În prezent se experimentează cu mare succes realizarea dioramelor deschise, vizitatorul trecând printre exponate, cu impresia că se află în natură.