Colecţiile de Moluşte

Colecţiile de moluşte ale Muzeului Antipa numără peste 172.000 de exemplare din întreaga lume şi sunt păstrate sub formă de cochilii sau conservate în alcool. Din 1834, când Mihalache Ghica dona primele moluşte Muzeului Naţional, au trecut 175 de ani. De atunci colecţiile au sporit continuu, prin donaţii, schimburi, achiziţii şi prin colectările din teren ale celor care au lucrat în Muzeu, de-a lungul timpului.

Dr. Hilarie Mitrea (1842-1904) donează în 1882 şi 1895 o mulţime de vertebrate şi nevertebrate, printre care şi moluşte, pe care le adunase în Arhipelagul Indo-Malaiez.

Tot din acea perioadă datează şi donaţiile Prof. W. Kükenthal (1897 şi 1898) şi Dr. Jean Cantacuzino (1899). Moluşte foarte bine conservate, colectate de Grigore Antipa, în urmă cu peste 100 de ani, au stârnit până astăzi interesul vizitatorilor. Dintre colecţiile secolului XIX şi începutul secolului XX, acum cu importanţă istorică deosebită, cea mai bogată este cea realizată de Eduard Albert Bielz (1827-1898). O parte din această colecţie se află la Sibiu, acolo unde Bielz a întemeiat o adevărată şcoală de malacologie, şi la Cluj. Colecţia Bielz de la Bucureşti, cu zeci de mii de exemplare din întreaga lume, se află în patrimoniul Muzeului încă din 1895.

Pe lângă vaste colecţii de heteroptere, A. L. Montandon a realizat şi colecţii de moluşte, din care astăzi mai există una singură, reprezentată de 1.147 exemplare din 140 de specii palearctice. Din păcate, multe cochilii din colecţiile lui Montandon au fost cândva amestecate cu piese vechi de altă provenienţă. În 1912 ajunge la Muzeu una dintre colecţiile alcătuite între 1880-1905 de Ion P. Licherdopol, pasionat cercetător şi autor de Faune Malacologice.

În ultimii 50 de ani colecţiile de moluşte au sporit simţitor. Printre piesele de mare valoare ştiinţifică se află Neopilina ewingi (Monoplacophora), un relict paleozoic, de numai 12/10 mm, colectat de la mii de metri, din adâncurile Pacificului (Fosa Peru-Chile), de expediţia americană cu nava oceanografică “Anton Bruun” (1965). Bogate materiale, cu mare valoare documentară, între care moluştele ocupă un loc de frunte, au fost aduse de marele oceanograf, Dr. Mihai Băcescu, mulţi ani director al Muzeului, şi din celelalte expediţii la care a participat: Mauritania (1971); Tanzania (1973-1974); Djibouti (1977), sau prin relaţiile cu cercetători şi colecţionari din diferite colţuri ale Lumii. Astfel au fost obţinute în 1984 două bivalve şi un gasteropod, din colecţia de nevertebrate rarisime din izvoarele hidrotermale aflate în Dorsala Galapagos (2600 m adâncime), descrise în ştiinţă între 1979-1984.

Deplasările în străinătate ale cercetătorilor muzeului, de-a lungul timpului, au avut întotdeauna drept rezultat şi sporirea colecţiilor, ca de pildă în 1974, când Dr. Modest Guţu a adus mai multe piese interesante din Cuba, sau Dr. Ileana Negoescu, din Islanda (1996).

În special după momentul dramatic marcat de cutremurul din 4 Martie 1977, corespondenţa şi schimburile de material au reprezentat o cale importantă de refacere şi îmbogăţire a patrimoniului Muzeului. Astfel au fost obţinute colecţii de mare valoare de la: Australian Museum din Sydney – Dr. Ian Loch (1977, 1978); Smithsonian Institution – Dr. Clyde Roper (1977); Dr. G. M. Barker – Noua Zeelandă (1977); Prof. Pietro Parenzan – Italia (1973, 1978); Muzeul Naţional din Beijing şi Institutul de Oceanologie, Academia Sinica – Prof. J.Y. Liu (1978, 1979, 1983); Muzeul Naţional din Paris – Dr. B. Salvat şi G. Richard (1978); Michael Mayer – Sud Africa (1978, 1979); Olive Peel – Sud Africa (1980, 1982, 1983), Dr. Giorgio Lazzari – Italia (1984); John Predescu-SUA etc.

Numeroase moluşte din Brazilia, Cuba şi din alte zone ale Lumii au fost donate între 1967-1998 de Aurelian Popescu-Gorj. Colecţia de Nevertebrate a Mării Negre “Mihai Băcescu” (1981), realizată din materialele ce au stat la baza elaborării volumelor de Ecologie Marină, cuprinde 50 de specii de moluşte.

Între 1978-1981 malacologul Dochiţa Lupu, alcătuieşte colecţii cu specii terestre autohtone. Câteva mii de gasteropode şi bivalve, în special marine, din peste 370 de specii, au fost colectate de cercetătorii M. Guţu, Al. Marinescu, D. Murariu, C. Pârvu, cu ocazia expediţiei organizate de Muzeul Antipa în Arhipelagul Indonezian (16 Februarie-21 Iunie 1991). Identificarea materialului şi alcătuirea colecţiei au reprezentat câţiva ani de muncă pentru muzeograful Gabriela Andrei. Este cea mai importantă colecţie de moluşte marine intrată în patrimoniul Muzeului, după 1990.

Prof. Alexandru V. Grossu (1910-2004), unul dintre marii malacologi ai secolului XX, director al Muzeului Antipa între 1955-1957, a fost şi cel mai mare donator de moluşte din fauna României. Colecţiile sale, cu zeci de mii de exemplare, cuprind practic toate speciile şi multe exemplare-tip. Expediţiile organizate în colaborare cu Oceanic Club din Constanţa, în Bazinul Mediteranean (2005-2008) au fost fructuoase pentru muzeu.

Dintre achiziţii, puţine la număr în ultimele decenii, cea mai importantă este colecţia de moluşte exotice “Prof. Anghelie Bardan”.