Acad. dr. doc. Mihai Băcescu

1908–1999

D8c4398ff00d51557a5e5e026f4b254c

Student şi apoi preparator al profesorului Paul Bujor, şeful catedrei de Morfologie animală din Iaşi, îndrăgit, apreciat şi încurajat de profesorul Ioan Borcea, recomandat de Emil Racoviţă pentru o specializare în Franţa, apreciat de savanţii francezi Louis Fage, Charles Perez, Edouard Chatton, Jules Richard ş.a. – primul dedicându-i încă din anul 1940 special Diastyloides bacescui, primit din anul 1942 ca membru al Societé Zoologique de France şi apoi al mai multor academii şi societăţi ştiinţifice din străinătate, doctorul Mihai Băcescu a fost creatorul şcolii româneşti de oceanologie.

În 1940 este chemat la muzeu de Grigore Antipa şi unde va lucra aproape până în ultima clipă a vieţii.

Unul dintre cei mai mari specialişti mondiali în domeniul crustaceelor mărunte, cumacee, mizide, izopode, tanaidacee şi decapode. A publicat trei volume de Fauna României, dedicate cumaceelor (1951), mizidelor (1954) şi decapodelor (1980). A descries peste 350 specii şi subspecii de crustacee din fauna românească şi mai ales cea mondială.

A participat la expediţii cu nava “Anton Bruun” în Oceanul Pacific (1965), cu “Thalassa” în Oceanul Atlantic (1971) şi Oceanul Indian (1977) şi a organizat şi condus expediţia Muzeului în Tanzania (1973-1974).

Împreună cu un inimos colectiv de specialişti de la Institutul Român de Cercetări marine a scris 5 volume de “Ecologia Mării Negre”, iar în anul 1988 a tipărit în Olanda, sinteza cumaceelor, “Crustaceorum Catalogus Pars 7 Cumacea”, iar în anul 1999 (!) a avut bucuria să vadă tipărite cele aproape 40 de pagini ale capitolului cu Ordinul Cumacea din Traité de Zoologie, iniţiat de Pierre P. Grassé.

A condus muzeul organizat de dr. Grigore Antipa timp de 25 de ani (1964-1988). Muzeul creat de Mihai Băcescu la Fălticeni îi poartă numele.