CLIM_POLGEN

Acasă

Titlul proiectului

Mustelidele și încălzirea globală: poate hibridizarea să șteargă 0,5 MYA de evoluție? – studiu de caz Mustela eversmanni și M. putorius?

Polecats in a warmer world: hybridization could erase half million year of evolution – study case Mustela eversmanni and M. putorius

Acronim: CLIM_POLGEN

Cod proiect: PN-III-CEI-BIM-PBE-2020-0040

Contract de finanțare nr. 6 BM / 2021

Partener român

Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, București

Director de proiect: CSII Dr. Oana Paula POPA

Partener străin
Universitatea din Liegé, Faculté des Sciences Integrative Biological Sciences, Génétique de la conservation

Director de proiect: Prof. Dr. Johan MICHAUX

Durata proiectului bilateral:
05.01.2021 – 31.12.2022

Obiectivele generale urmărite

1. Analiza structurii genetice prezente în populațiile europene de dihori cu stabilirea modelului de recolonizare la nivel european, după ultima glaciațiune.
2. Investigarea diversității genetice și identificarea fenomenului de hibridizare între Mustela putorius și Mustela eversmanii

CLIM_POLGEN (Polecats in a warmer world: hybridization could erase half million year of evolution – study case M. eversmanni and M. putorius ) este un proiect dedicat analizei, în scopuri conservative, a diversității genetice a două specii de mamifere carnivore protejate, dar foarte puțin studiate: dihorul european (Mustela putorius) (Anexa V Directiva Habitate) și dihorul de stepă (M. eversmanii). Obiectivul central al acestei propuneri de proiect este de a stabili o colaborare între echipe de cercetători belgieni și români pentru a contribui la o rezoluție crescută a studiului propus, având în vedere preocupările deja existente ale ambelor echipe privind studierea populațiilor de dihori. CLIM_POLGEN își propune să testeze ipoteza conform căreia schimbările climatice (încălzirea globală) influentează fenomenul de hibridizare între cele două specii. Cele două specii ale genului Mustela sunt relativ ”tinere”, diferențiindu-se în ultima jumatate de milion de ani, potrivit studiilor de filogenie moleculară. Schimbările climatice au implicații profunde în cadrul ecosistemelor, de la întreruperea unor relații interspecifice până la restructurarea întregului ecosistem, influențând în mod dramatic și fenomenul de hibridizare. Prezentul studiu va determina structura genetică a unor populații de dihor european/de stepă răspândite în zona vestpalearctică, unde speciile prezintă o regresie importantă și va stabili ponderea fenomenului de hibrizare în populațiile studiate.

FOTO: Mustela eversmanni (juvenil) – Dr. Gabriel Bogdan CHIȘAMERA

 

MENIU