Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa” este una dintre cele mai vechi instituţii de cercetare a biodiversităţii şi de educare şi culturalizare a publicului. Este în acelaşi timp şi una dintre cele mai cunoscute şi apreciate “baze de date” prin colecţiile Muzeului, unele dintre ele valori ale tezaurului mondial.
Deşi îşi are începuturile în “Muzeul de Istorie Naturală şi Antichităţi” înfiinţat în 1834 de către Mihalache Ghica, adevărata sa menire şi strălucire şi-a căpătat-o în secolul trecut, sub coordonarea lui Grigore Antipa.
Grigore Antipa s-a născut la Botoşani în ziua de 7 decembrie 1867. In anul 1885 s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe şi Medicină a Universităţii din Iaşi, la secţia de Ştiinţe Naturale. Întrerupe cursurile universităţii ieşene şi pleacă împreună cu fratele său la Jena, unde devine elevul celebrului profesor Ernst Haeckel, înfocat susţinător al teoriei evoluţioniste şi fondatorul Muzeului Filetic. Reîntors la Jena, în toamna anului 1889, Grigore Antipa, acceptă cu bucurie şi interes propunerea de a pleca într-o expediţie în Insula Helgoland.
La 9 martie 1891 Grigore Antipa şi-a susţinut examenul de doctorat, Ernst Haeckel acordându-i menţiunea Summa Cum Laude, acordată doar de trei ori în cariera sa.
În august 1892, ajuns acasă, Grigore Antipa obține o întrevedere cu regele Carol I, înmânandu-i un memoriu dedicat “introducerii pisciculturii raţionale în apele României”. Impresionat, suveranul îl recomanda lui Petre Carp (ministrul Agriculturii şi Domeniilor) pentru ocuparea postului de director general al Pescăriilor Statului, lui Take Ionescu (ministrul Cultelor) pentru funcţia de director al colecţiilor zoologice din cadrul Muzeului de la Universitate şi generalului Ion Lahovary (ministru de Război) pentru a-i permite îmbarcarea pe navele militare care plecau pe Marea Neagră.
Grigore Antipa îi prezintă lui Dimitrie Sturdza necesitatea existenţei unui Muzeu de Istorie Naturală.
Astfel, la nici 25 de ani, Antipa preia conducerea Pescăriilor Statului, unde va rămâne director până în 1914, şi directorul Secţiei de Zoologie a Muzeului. În anul 1903, Grigore Antipa prezinta lui Sturza un memoriu în care demonstra necesitatea existenței unei clădiri special construite pentru “un Muzeu de Istorie Naturala demn de capitala țării”.
Primele săli ale Muzeului din Șoseaua Kiseleff s-au deschis oficial la 24 mai 1908 în prezenţa Regelui Carol I, a Principesei Maria şi a importante personalităţi ale lumii ştiinţifice, culturale şi politice de atunci. Astfel, pentru prima dată în lume Muzeul din Bucureşti expunea dioramele – vitrine tridimensionale, în care speciile erau prezentate pe categorii de habitate, în posturi naturale şi proiectate pe un fundal pictat. Succesul de care s-a bucurat acest mod de prezentare a făcut ca dioramele să fie un exemplu urmat si de alte muzee din lume.
Grigore Antipa a îmbogăţit colecţiile ştiinţifice ale Muzeului, primind donaţii şi achiziţionând piese, bucurându-se de susţinerea unor importante personalităţi şi instituţii din ţară şi din străinătate ca urmare a renumelui de excelent cercetător de care s-a bucurat de-a lungul vieţii. Muzeul pe care l-a organizat şi pe care l-a condus vreme de 51 ani i-a fost marelui Grigore Antipa – cămin şi laborator de studiu, loc de odihnă şi arie de manifestare pluri-profesională.
„Viața în Sahara”, din seria primelor patru diorame realizate de Grigore Antipa, cu fundalul pictat de Pamfil Polonic, 1907
„Preria”, din seria primelor patru diorame realizate de Grigore Antipa, cu fundalul pictat de Pamfil Polonic, 1907
„Viața în savana africană”, din seria primelor patru diorame realizate de Grigore Antipa, cu fundalul pictat de Pamfil Polonic, 1907
"Tundra”, din seria primelor patru diorame realizate de Grigore Antipa, cu fundalul pictat de Pamfil Polonic, 1907