Noaptea Cercetătorilor la Muzeul Antipa

Vineri, 25 septembrie 2026, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” invită bucureștenii și pe toți pe cei pasionați de știință la o nouă ediție a Nopții Cercetătorilor la Muzeul Antipa.

Specialiștii Muzeului au pregătit vizitatorilor o serie de activități prin care vor dezvălui celor interesați din tainele meseriei de cercetător, iar ceea ce fac în laboratoare va fi descris pe înțelesul tuturor.

Programul Muzeului Antipa în ziua evenimentului:

10:00 – 14:00 – vizitarea expoziției permanente (ultima intrare: ora 13:00)

15:00 – 20:00 – activități dedicate Nopții Cercetătorilor (ultima intrare: ora 19:00)

Intrarea la eveniment este liberă, iar vizitatorii vor avea ocazia să descopere știința din culisele muzeului:

✅Păsări de amurg și de noapte

Coordonatori: Dr. Andrei Ștefan, Dr. Mircea Ciobanu, Paul Ploștinaru

✅Microscopul – o fereastră către universul detaliilor

Coordonatori: Dr. Rozalia Magda Motoc, Drd. Maxim-Jean Bâlcu

✅Biologia unei bijuterii: cum se formează perlele

Coordonatori: Dr. Oana Paula Popa, Dr. Ana Maria Krapal

✅Colecțiile de lepidoptere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” într-o haină nouă

Coordonatori: Dr. Vlad Dincă, Dr. Mihai Stănescu

✅Mediul marin: un tărâm subacvatic

Coordonator: Drd. Maxim-Jean Bâlcu

✅ Polenizatorii în lumina reflectoarelor

Coordonatori: Dr. Alexandra Florina Popa, Drd. Drăghici Andreea Cătălina, Larisa Bianca Farcaş

✅Vietăți cu sânge rece

Coordonator: Dr. Alexandru Iftime

✅În lumea mineralelor

Coordonatori: Cornelia Țolea

✅Lumea din beznă

Coordonator: Ruxandra Nițescu

✅Cantarida și cantaridina

Coordonator: Dr. Melanya Stan

✅Cum organizăm o colecție de entomologie?

Coordonator: Dr. Melanya Stan

✅Fauna în mișcare

Coordonator: Teona Cârcioiu

✅Curiozități din cadrul Colecției de Anatomie Comparată

Coordonator: Stancu Raluca-Silvia

✅În căutarea paraziților păsărilor

Coordonatori: Dr. Costică Adam, Dr. Constantinescu Cristina

✅O călătorie în timp: povești din lumea animalelor dispărute

Coordonator: Radu Oprea

Păsări de amurg și de noapte

Coordonatori: Dr. Andrei Ștefan, Dr. Mircea Ciobanu, Paul Ploștinaru

Odată cu asfințitul soarelui și primele umbre ale serii, multe dintre păsări își încetează activitățile zilnice și se retrag la odihnă. Dar abia acum începe programul păsărilor de noapte. De obicei tăcute și retrase în timpul zilei, noaptea le remarcăm mai mult prin cântec și prin siluetele rapide în aer ori încremenite pe crengi. Vă așteptăm la Noaptea Cercetătorilor pentru a privi îndeaproape păsări naturalizate, pentru a auzi cântecele lor înregistrate din natură, și pentru a afla detalii despre modul lor de viață. Împreună vom explora lumea păsărilor de amurg și de noapte – o lume plină de sunete, forme și adaptări uimitoare.

Microscopul – o fereastră către universul detaliilor

Coordonatori: dr. Rozalia Magda Motoc, drd. Maxim-Jean Bâlcu

Detaliile fac diferența! O expresie des auzită, dar care capătă o cu totul altă dimensiune atunci când pătrunzi în universul fascinant dezvăluit prin microscopia optică și electronică. Acum aveți ocazia să vă convingeți singuri cât de uimitoare pot fi detaliile invizibile ochiului liber.

Microscopia electronică de scanare (SEM) utilizează fascicule de electroni pentru a reda cu fidelitate suprafețele celor mai mici specimene, în timp ce microscopia optică se bazează pe lumină pentru analiza acestora.

Preparatele biologice destinate microscopiei electronice scot la iveală o fațetă ascunsă a naturii — o lume complexă, de o frumusețe neașteptată. Grăuncioarele de polen, aripile insectelor, ouăle de fluturi, diatomeele sau crustaceele marine devin subiecte de studiu spectaculoase, care încântă privirea și stimulează deopotrivă curiozitatea științifică și pe cea artistică.

Vă invităm să pășiți într-o lume nevăzută, unde detaliile contează cu adevărat!

Biologia unei bijuterii: cum se formează perlele

Coordonatori: Dr. Oana Paula Popa, Dr. Ana Maria Krapal

Perlele sunt comori vii, create natural de diferite specii de moluște, printr-un proces fascinant de apărare: atunci când un corp străin pătrunde în cochilie, scoica îl învelește treptat cu straturi fine de sidef.

„Perlele sunt întotdeauna potrivite”, spunea Coco Chanel – iar aceste cuvinte, asemenea parfumurilor și hainelor sale, nu s-au demodat niciodată.

Discrete, dar pline de lumină, perlele poartă în ele o eleganță atemporală și o poveste despre transformare și vindecare. Nu sunt doar bijuterii, ci procese biologice uimitoare. În interiorul unei scoici, o iritație se poate transforma într-un miracol sidefat! Aceasta este lecția pe care perla o șoptește lumii: fragilitatea poate deveni frumusețe, iar procesul vindecării poate fi strălucitor.

În cadrul ediției din acest an a Nopții Cercetătorilor, vom explora împreună originile perlelor și vom povesti despre speciile de moluște care le produc, tipurile de perle naturale și de cultură, dar și utilizările lor, de la bijuterii prețioase până la aplicații medicale moderne.

Vă invităm să descoperim împreună magia și știința din spatele acestor bijuterii organice!

Colecțiile de lepidoptere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” într-o haină nouă

Coordonatori: Dr. Vlad Dincă, Dr. Mihai Stănescu

Colecțiile de lepidoptere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” sunt cele mai mari colecții de acest fel din România. Reorganizarea, inventarierea și catalogarea lor au permis optimizarea activităților de conservare și întreținere, precum și utilizarea mai eficientă a datelor de colectare în cadrul diferitelor proiecte de cercetare. Aceste colecții conțin informații valoroase privind biodiversitatea și transformările acesteia în spațiu și timp, oferind, printre altele, oportunități unice de a analiza, inclusiv din punct de vedere genetic, populații sau specii fie aflate în declin, fie dispărute la nivel regional sau chiar național.

Vom oferi spre vizionare vizitatorilor câteva cutii din recent reorganizatele colecții de lepidoptere ing. Marin Goia (1939-2024) și prof. Enric-Alvin (Heinz) Neumann (1938-2013).

Mediul marin: un tărâm subacvatic

Coordonator: Drd. Maxim-Jean Bâlcu

Oceanul planetar, acest vast sistem interconectat al apelor oceanice și marine, cuprinde aproape 71% din suprafața globului și reprezintă inima hidrosferei. De-a lungul timpului, civilizațiile au fost modelate și influențate de apa mărilor, care ne oferă energie, hrană, materii prime, căi de transport și chiar surse de apă dulce.

La Noaptea Cercetătorilor vă invităm să descoperim împreună o parte din fascinanta lume a nevertebratelor marine, să le explorați habitatul, biologia și importanța lor ecologică și economică, și să le admirați cu ajutorul lupei binoculare și al microscopului. Cunoașterea și înțelegerea mediului marin sunt pașii esențiali spre protejarea acestuia, conservarea biodiversității și combaterea poluării.

Vom discuta cu participanții despre importanța cercetării florei și faunei marine, despre impactul poluării asupra ecosistemelor acvatice și cum putem proteja acest patrimoniu vital.

Polenizatorii în lumina reflectoarelor

Coordonatori: Dr. Alexandra Popa, Drd. Andreea Drăghici, Larisa Bianca Farcaș

Din punct de vedere ecologic, insectele sunt considerate cel mai important grup de polenizatori, datorită diversității și eficienței lor în transferul polenului. Chiar dacă păsările, liliecii și alte viețuitoare contribuie și ele la polenizare, insectele sunt responsabile pentru cea mai mare parte a acestui proces, esențial pentru ecosisteme și pentru viața noastră de zi cu zi. Se estimează că cel puțin 65% din toate plantele cu flori depind strict de insecte pentru a se reproduce.

Unii dintre acești polenizatori ne sunt foarte cunoscuți, precum albinele și fluturii, însă vă vor surprinde alții mai puțin „celebri”: viespile, gândacii și sirfidele, la fel de neprețuiți pentru echilibrul naturii.

Poate că nu le observăm mereu, dar sirfidele — o familie diversă de muște cunoscute pentru asemănarea lor cu albinele, bondarii și viespile — sunt polenizatori importanți, contribuind prin prezența lor discretă la sănătatea și diversitatea ecosistemelor. Ele sunt prezente din primăvară până la venirea sezonului rece într-o mare varietate de habitate, inclusiv în cele urbane.

Lista polenizatorilor nu se termină aici, ci se continuă cu cei mai vechi polenizatori ai plantelor cu flori, coleopterele. Printre acestea, cetoniinele — insecte din familia Scarabaeidae — sunt musafiri frecvenți ai florilor, unde adulții se hrănesc cu polen, nectar sau diferite părți florale. Ceea ce este cu adevărat fascinant este că cetoniinele, în funcție de etapa de dezvoltare, îndeplinesc mai multe funcții în natură: adulții pot contribui la polenizare, iar larvele multor specii participă la descompunere și la reciclarea nutrienților.

Dacă v-am făcut curioși, vă așteptăm la Noaptea Cercetătorilor unde aducem polenizatorii sub lumina stereomicroscopului și vă invităm să îi observați de aproape.

Vietăți cu sânge rece

Coordonator: Dr. Alexandru Iftime

Între vertebrate, expresia „animale cu sânge rece” se aplică (la modul general, căci există interesante excepții) reptilelor, amfibienilor și peștilor, la care ne gândim, poate, mai puțin în acest context.

La Noaptea Cercetatorilor vom putea afla câte ceva despre aceste animale și despre modul în care sunt ele studiate, pe teren și în colecțiile Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

Peștii, pe care suntem obișnuiți să-i vedem în acvariu (sau farfurie), amfibienii și reptilele, care multora le inspiră repulsie sau teamă, sunt animale extrem de interesante din punct de vedere științific – și foarte vulnerabile la impactul negativ al omului asupra mediului, având nevoie de protecție.

Orice formă de studiu se desfășoară, așadar, luând în considerare în primul rând necesitatea de a ocroti aceste vietăți.

În lumea mineralelor

Coordonatori: Cornelia Țolea

La Noaptea Cercetătorilor vă dăm întâlnire în Sala de minerale şi roci, unde veți descoperi frumusețea și diversitatea comorilor naturale ascunse în adâncurile pământului. De la cristale rare la pietre prețioase, fiecare exponat spune o poveste fascinantă despre geologia și istoria planetei noastre.

Există peste 4000 de minerale în lume care se disting prin originea, culoarea şi cristalizarea lor. Aceste comori ale naturii sunt martori la istoria geologică a planetei noastre.

Vă invităm să descoperim împreună universul fascinant al mineralelor!

Lumea din beznă

Coordonator: Ruxandra Nițescu

Liliecii (Ordinul Chiroptera) sunt singurele mamifere adaptate la zborul activ. Această capacitate remarcabilă le-a permis să se răspândească pe aproape toate continentele și să dezvolte o mare diversitate de metode de hrănire, strategii de reproducere și tipuri de adăposturi.

Sunt animale nocturne, cunoscute pentru stilul lor de viață colonial și pentru capacitatea excepțională de regenerare a aripilor – rănile lor se vindecă rapid. Aripile liliecilor diferă ca formă între specii, în funcție de tipul de hrană și adăpostul preferat, optimizându-le astfel modul de viață.

Cele mai multe specii de lilieci se hrănesc cu insecte, contribuind astfel la echilibrul ecosistemului. Alte specii preferă fructele, nectarul și polenul, iar câteva sunt carnivore, consumând broaște, crustacei sau chiar alți lilieci.

Din punct de vedere fizic, liliecii sunt la fel de variați ca obiceiurile lor alimentare. Unele specii au un cap asemănător cu cel al vulpilor, în timp ce altele au pliuri de piele bine dezvoltate pe față, care le ajută în sistemul de ecolocație. Această abilitate deosebită le permite liliecilor să „vadă cu urechile”, navigând și vânând chiar și în întuneric total.

Vă așteptăm la Noaptea Cercetătorilor, să descoperiți și alte curiozități despre aceste animale fascinante!

Cantarida și cantaridina

Coordonator: Dr. Melanya Stan

Lytta vesicatoria (cantarida, musca spaniolă, gândacul vezicant eurasiatic, cățelul frasinului), aparține familiei Meloidae din ordinul Coleoptera. Este recunoscută prin colorația sa verde-smarald metalic, colorație care servește drept avertizare pentru prădători.

Numele genului Lytta derivă din cuvântul grecesc antic λύττα, care înseamnă turbare sau nebunie – referire la efectele toxice severe, iar vesicatoria provine din latinescul vesica – referire la faptul că, la contactul hemolimfei gândacului cu pielea, apar vezicule.

Specia este cunoscută pentru Europa, Africa de Nord, regiunile calde ale Asiei Mici, unde preferă habitate uscate și însorite (pajiști, tufișuri deschise cu flori, margini de păduri, arbuști și păduri de foioase). Adulții se hrănesc cu frunze, flori, polen și nectar.

Lytta vesicatoria este cunoscută pentru producerea de cantaridină, care se găsește în hemolimfa sa. Cantaridina este biosintetizată de masculii adulți în glandele reproducătoare și transferată femelelor în timpul copulației, fiind transmisă și ouălor cărora le oferă protecție.

Dacă doriți să cunoașteți cantarida și să aflați mai multe despre controversata cantaridină vă așteptăm la „Noaptea cercetătorilor”, la Sala Insectelor.

Cum organizăm o colecție de entomologie?

Coordonator: Dr. Melanya Stan

De la colectarea din natură, insectele trec prin mai multe etape până să aparțină unei colecții științifice. Cercetătorii sunt cei care, pe lângă colectarea materialului entomologic, asigură determinarea/ identificarea insectelor la nivel de specie, în timp ce prepararea, etichetarea și introducerea exemplarelor determinate în colecții sunt responsabilitatea conservatorilor.

Dacă sunteți pasionați de insecte și doriți să aflați mai multe despre tehnicile de preparare, despre modalitățile de conservare vă așteptăm la „Noaptea cercetătorilor”, la Sala Insectelor.

Fauna în mișcare

Coordonator: Teona Cârcioiu

Unele insecte ajung în regiuni unde nu trăiau înainte și își pot face simțită prezența prin pagubele aduse florei și faunei locale. Pornind de la exemplare din colecția muzeului, vom privi la stereomicroscop cicadelide, ploșnițe și alte hemiptere și vom vedea ce caractere folosesc entomologii pentru a le recunoaște. Vom discuta despre diferențele dintre speciile native și cele alogene, despre felul în care insectele pot fi transportate accidental dintr-o zonă în alta și despre motivele pentru care unele reușesc să se răspândească mai rapid decât altele. În același timp, vom vedea cum exemplarele păstrate în colecțiile muzeale pot documenta apariția și răspândirea unor specii și pot deveni puncte de referință pentru documentarea schimbărilor în ecosistemele locale.

Curiozități din cadrul Colecției de Anatomie Comparată

Coordonator: Stancu Raluca-Silvia

Colecția de Anatomie Comparată a Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” include 1764 de piese reprezentate de preparate umede (sisteme, organe, embrioni, dezvoltarea la diferite specii de nevertebrate și vertebrate), schelete, cranii și diverse mulaje.

Anatomia Comparată este știința care studiază asemănările și diferențele dintre structurile diferitelor specii. Ea ne arată că, deși un liliac zboară, o balenă înoată sau un om scrie, planul de bază al corpurilor noastre este surprinzător de asemănător.

Prin compararea structurilor interne ale diferitelor specii, putem înțelege cum am evoluat, cum ne-am adaptat și cât de înrudiți suntem, de fapt, cu creaturile din jurul nostru.

Dacă doriți să vedeți câteva piese deosebite și să aflați „poveștile” lor vă așteptăm la Noaptea Cercetătorilor!

În căutarea paraziților păsărilor

Coordonatori: Dr. Costică Adam, Dr. Constantinescu Cristina

Păsările se numără printre animalele cele mai îndrăgite de om, uneori fiind companioni grozavi, ce ne pot amuza și încânta. Puțini dintre noi știu însă că prietenele noastre înaripate (papagali, fazani, păuni și chiar păsările de curte) sunt gazde pentru alți „chiriași”, mai mult sau mai puțin nepoftiți.

Pana unei păsări întrece în complexitate blana mamiferelor și solzii reptilelor. Poți să ți-o imaginezi ca pe un mic arbore. Penajul complet alcătuiește o mică pădure, în care pielea păsării este solul, micile pene sunt arbuștii, iar penele mari sunt copacii înalți. Această pădure în miniatură adăpostește creaturi vii: unele mai mici, cum sunt acarienii de pene (arachnide mai mici de jumătate de milimetru), iar altele mai mari, cum sunt păduchii de pene (peste un milimetru ca dimensiune). Diferiți viermi paraziți populează intestinele și organele interne ale păsărilor.

Într-o scurtă incursiune în acest univers al paraziților interni și externi ai păsărilor îți vom arăta cât de diverse sunt aceste creaturi. Vom discuta cum se împacă gazdele-păsări cu paraziții pe care îi poartă și de ce este important să studiem această relație. Îți vom prezenta tehnicile moderne de studiu în teren și în laborator, precum și rezultatele echipei noastre pornită pe urmele păsărilor de pe trei continente: Europa, Africa și Asia.

O călătorie în timp: povești din lumea animalelor dispărute

Coordonator: Radu Oprea

Cu mult timp in urma, Pământul era populat de animale care astăzi nu mai există. Fosilele și mulajele ne ajută să reconstituim o parte din această lume dispărută și să înțelegem cum arătau animalele, unde trăiau, cu ce se hrăneau și cum s-au adaptat mediilor în care au evoluat.

La Noaptea Cercetătorilor, vizitatorii vor putea descoperi câteva dintre aceste animale, de la pterosaurii care au dominat cerul în Jurasicul târziu până la marile mamifere ale epocii glaciare, precum ursul de peșteră, rinocerul lânos și mamutul. Printre exponate se numără un craniu de Ursus spelaeus, maxilarul și molarul unui rinocer lânos (Coelodonta), un molar de Mammuthus și mulaje ale pterozaurilor Rhamphorhynchus longicaudus și Pterodactylus longirostris.

Fiecare piesă spune o poveste despre un alt moment din istoria Pământului și oferă indicii despre viața, hrana, adaptările și mediul în care au trăit aceste animale.

Prin studiul fosilelor, cercetătorii pot reconstitui ecosisteme de mult dispărute și pot înțelege mai bine schimbările care au transformat lumea vie de-a lungul timpului. Astfel, o fosilă nu este doar o urmă a trecutului, ci și o fereastră către istoria vieții pe Pământ.

Sponsor principal al Muzeului Antipa: MOL România

Vă așteptăm cu drag!