Expediția „Punia” (Tunisia, 2006)

Locul și perioada de desfășurare

Expediția „Punia” (numele trimite la puni – cuvânt deformat de la grecescul phoinikoi, cum îi numeau grecii pe fenicieni) a fost organizată pe teritoriul Tunisiei, în perioada 7–30 martie 2006, de către Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin Oceanic – Club (Constanța, România) și Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”

Traseul expediției

Însumând cca 10.000 de kilometri dus-întors, cu un microbuz și cu feribotul peste Marea Mediterană, traseul expediției a fost următorul: ROMÂNIA (Bucuresti – Arad) – UNGARIA – AUSTRIA – ITALIA – TUNISIA (Tunis – Sidi Mhammed Nouiguez – Ksar Ouled Debbab (10 km S de Tataouine) – Bir Thelethin, Remada, Borj Bourguiba, Zarzis (Laguna Bahiret El Bibane), Medenine, Douz, Kebili, Shot El Jerid, Oaza Tamerza, Mides, Oaza Hazoua (lângă graniţa cu Algeria), Sened, Sfax, Insulele Kerkennah, El Jem, El Haouaria (Cap Bon), Tunis, Beni Naafa, Nadhour (lângă Bizerte), Cap Serrat, Tabarka, Ain Draham, Fernana, Bou Salem, El Kef, Kalaat El Andalous (zone de vărsare a râului Mejerda), Tunis) şi retur ca la venire.

Echipa expediției a fost formată din următorii membri:

  • din partea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”: dr. Dumitru Murariu, dr. Corneliu Pârvu, dr. Gabriel Chișamera;
  • din partea „Oceanic Club” – Constanța: dr. Răzvan Popescu – Mirceni, Răzvan Zaharia, Liviu Leca, Răzvan Olteanu;
  • din partea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța: dr. Constantin Chera (membru al Oceanic Club);
  • din partea cotidianului „Jurnalul Național”: Johan Cristian Ștefănescu – fotoreporter.

Principalele rezultate ale expediției:

  • materialul, conservat uscat sau în alcool, constând din 8.240 de piese, a intrat integral în colecțiile Muzeului Antipa din București. Deși este alcătuit în majoritate din insecte (7.046 exemplare), este totuși variat, conținând de la cochilii marine la scorpioni și aranee, diverse vertebrate (ca schelete, piei, reptile, păsări, micromamifere), cuiburi, ouă, ingluvii;
  • prelucrarea parțială a acestui material a prilejuit susținerea a nu mai puțin de 8 comunicări la sesiunea științifică anuală a Muzeului Antipa (în Decembrie 2006);
  • un număr de 5 articole au fost publicate ulterior în revista științifică editată de Muzeul Antipa, ocazie cu care a fost descrisă o specie de dipter nouă pentru știință Hilara razvani Pârvu;
  • în timpul expediției au apărut în „Jurnalul Național” 11 articole pe două pagini, bogat ilustrate, semnate de coechipierul C. Ștefănescu;
  • fototeca muzeului a primit o donație de 4000 de fotografii digitale din partea membrilor expediției.

Într-o plantație de curmali: dr. Corneliu Pârvu (stânga) și dr. Dumitru Murariu (dreapta)
Într-o plantație de curmali: dr. Corneliu Pârvu (stânga) și dr. Dumitru Murariu (dreapta)
La masa de lucru din teren: dr. Dumitru Murariu (stânga) și dr. Gabriel Chișamera (dreapta)
La masa de lucru din teren: dr. Dumitru Murariu (stânga) și dr. Gabriel Chișamera (dreapta)
Unul dintre locurile de campare din timpul expediției
Unul dintre locurile de campare din timpul expediției